Comunitățile din ariile protejate vor beneficia de compensații pentru că nu pot desfășura activități economice. La 1 iulie 2026, Comitetul European al Regiunilor (CoR) a adoptat un aviz prin care solicită crearea unui fond european dedicat și recunoaștere specială pentru regiunile care conservă patrimoniul natural și suportă restricții de mediu. Avizul a fost adoptat în contextul viitorului buget pe termen lung post-2027 (MFF 2028-2034).
Această inițiativă vizează direct regiunile europene care găzduiesc arii protejate extinse (precum cele din rețeaua Natura 2000). Practic, este stabilită necesitatea unor compensații financiare adecvate pentru comunitățile locale care suportă restricții de mediu.
În România profilul principalelor regiuni vizate se împarte astfel:
1. Macroregiunea Carpaților (Regiunile Centru, Vest și Nord-Vest)
- Județe cheie: Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Hunedoara, Caraș-Severin, Maramureș, Suceava.
- De ce sunt vizate: Aceste zone găzduiesc cele mai mari parcuri naționale și naturale din țară (Retezat, Apuseni, Munții Rodnei, Cheile Nerei, Domogled, Piatra Craiului). Delegația României la CoR s-a implicat activ în Grupul de lucru interregional pentru Carpați, militând special pentru o strategie macroregională care să aducă fonduri dedicate zonelor montane cu restricții forestiere și de pășunat.
2. Regiunea Sud-Est (Zona Deltei Dunării și Dobrogea)
- Județe cheie: Tulcea, Constanța, Brăila.
- De ce este vizată: Conform datelor Agențiilor pentru Dezvoltare Regională, Regiunea Sud-Est deține cea mai mare suprafață de arii protejate din totalul României (peste 43% din totalul național și circa 32% din suprafața întregii regiuni). Rezervația Biosferei Delta Dunării și Parcul Natural Balta Mică a Brăilei sunt nuclee majore de biodiversitate. Activitățile industriale sunt complet interzise, iar comunitățile depind exclusiv de compensații financiare.
3. Regiunile biogeografice unice la nivel european
- România deține o poziție specială în UE. Pe teritoriul său se regăsesc 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei (alpină, continentală, panonică, pontică și stepică). Din acest motiv, siturile Natura 2000 acoperă peste 23% din suprafața terestră a țării (peste media UE).
- Și comunitățile din regiuni ca Sud-Muntenia sau Nord-Est, care se suprapun pe culoarele avifaunistice (culoarele de migrație ale păsărilor) sau pe bazinele hidrografice protejate intră automat sub incidența acestui aviz.
„Cine gospodărea pe un teritoriu Natura 2000, cine suporta restricțiile de mediu fără nicio compensație și cine trăia zilnic alături de urs și lup fusese anterior ignorat de regulile europene de finanțare. Această situație s-a schimbat”. (Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului județean Harghita și Membru al Comitetului European al Regiunilor.)