Clusterul Green Energy împlinește 15 ani de la înființare. Președintele acestuia, Lajos Vajda, ne-a acordat un interviu în care vorbește despre activitatea din toți acești ani și despre provocările momentului.
bioeconomia.ro: Dacă ar fi să faceți așa un scurt istoric al celor 15 ani, ce ați spune? De unde ați plecat și unde sunteți acum?
Lajos Vajda: Am început în anul 2009 cu înființarea Asociației „Green Energy”. Am pornit de la ideea de plantații energetice, era perioada în care au apărut primele plantații energetice în țară. Am avut sprijin de la câteva asociații din Germania și am fost acolo. Am colaborat cu Universitatea Humboldt din Berlin, care avea un proiect legat de salcia energetică și în care erau abordate foarte multe elemente de cercetare în acest sens. Cum ar fi: ce utilizări ar putea să aibă o plantație energetică? Dincolo de a obține biomasă. Deci, înainte de ardere, câte lucruri se pot face din ea? De exemplu, din scoarța salciei se extrage salicina pentru aspirină. Deci este foarte importantă. Ca să dau un exemplu.
În acea perioadă începuseră să se înființeze clusterele. În 2010 s-a creat Clusterul Pro Wood, care a fost primul. Și, după acel model, am create și Clusterul „Green Energy”. Am atras firme, institute de cercetare și instituții de învățământ.
bioeconomia.ro: Deci era în anul 2011.
Lajos Vajda: În 2011. În luna februarie am semnat acordul de înființare a clusterului, iar entitatea de management a devenit Asociația „Green Energy”.
bioeconomia.ro: Ce a urmat?
Lajos Vajda: În viața unui cluster există, dincolo de începutul propriu-zis, o perioadă de consolidare. În acea perioadă am stabilit câteva direcții sau, altfel spus, pilonii clusterului. Am urmărit atragerea firmelor, întărirea relațiilor cu institutele de cercetare, proiectele care se puteau dezvolta, apropierea de instituțiile de învățățământ, relațiile internaționale, marketingul și comunicarea. Acestea au fost principalele direcții de dezvoltare. După care am început proiectele. Primul a fost norvegian, cu care am creat un model, în comuna Estelnic din județul Covasna.
bioeconomia.ro: Vorbim despre modelul de proiect cu centrale pe biomasă.
Lajos Vajda: Dincolo de echipamente – centrale, tocător – dincolo de producția de biomasă, trebuia să vedem cum reacționează comunitatea, cum apreciază acest tip de proiect… Este vorba despre un complex de factori. Apoi, am avut un proiect finanțat de la Fondul de Mediu. A urmat proiectul AgroBioHeat cu coordonatorii din Grecia, respectiv parteneri din Spania și Franța în care s-a pus problema abordării biomasei în fiecare țară.
bioeconomia.ro: AgroBioHeat, adică deșeuri din agricultură. O problemă mare cu soluții puține…
Lajos Vajda: Așa este. Să luăm, de exemplu, paiele. Am avut un proiect în Republica Moldova, unde agricultura este destul de bine pusă la punct. Și se produceau foarte multe paie. Și când au început să le prelucreze, a crescut prețul paielor… Deci acest lucru trebuie cumva ținut sub control, pentru că altfel degeaba vii cu soluții, dacă acestea riscă să dispară pe parcurs. Tema deșeurilor trebuie să fie abordată, în primul rând, ca o temă de protecție a mediului. Să găsim soluții și apoi să șe aplicăm.
De exemplu, în mediul rural am creat în comuna Ghelința un model ce s-ar putea extinde în toată țara. Fiecare localitate din mediul rural ar putea să aibă independență energetică din biomasă.
bioeconomia.ro: Da, dar acolo nu vorbim doar de paie.
Lajos Vajda: Bineînțeles. Vorbim despre toate resturile. Din horticultură, din zootehnie sau din silvicultură. Toate deșeurile ar trebui să fie luate în considerare și gestionate ca atare.
bioeconomia.ro: Se vorbește foarte mult la nivelul Uniunii Europene despre acest subiect.
Lajos Vajda: Se vorbește, dar nu este tratat ca o prioritate în nicio țară. Se discută, avem proiecte internaționale, dar observăm că nu e o prioritate.
bioeconomia.ro: Ați fost parte în multe proiecte internaționale în toți acești ani…
Lajos Vajda: Da. Și ca urmare a implicării în proiecte, am încheiat parteneriate internaționale. Am avut parteneri din aproape fiecare țară europeană. Și acum, cu ocazia celor 15 ani de când există clusterul, ne uităm la modul în care au decurs aceste parteneriate. Cum au contact acestea în dezvoltarea și consolidarea cluster-ului? De asemenea, este important de subliniat că am mers și mai departe, către economia circulară și bioeconomie. O temă mult mai complexă. Și atragem constant institute de cercetare în activitatea clusterului. Este o noutate la nivel național sau chiar la nivelul Europei: clusterul „Green Energy” a devenit și cluster de bioeconomie!
bioeconomia.ro: A fost o etapă de dezvoltare.
Lajos Vajda: A fost următorul pas. Pentru că prin aceste proiecte ne-am însușit multe cunoștințe, s-au format specialiști, am atras specialiști în activitatea clusterului și am încheiat parteneriate cu institutele de cercetare.
bioeconomia.ro: Și nu numai, am văzut colaborări și cu Camere de comerț și cu mediul de afaceri…
Lajos Vajda: Mă rog, cu mediul de afaceri e puțin mai greu, fiindcă acolo ei au ca prioritate obținerea de profit. Iar deșeul este tratat ca ceva neînsemnat. Dar dacă optimizăm procesele, atunci trebuie să ne gândim și la deșeuri sau subproduse.
bioeconomia.ro: Sunt deschiși oamenii de afaceri la astfel de idei?
Lajos Vajda: Trebuie identificați cei care sunt deschiși. Avem colaboratori care participă la toate evenimentele clusterului. Domnul Nelu Stamate de la Constanța, care face și un doctorat în domeniu. Mai este domnul Sandor Bartha, de asemenea antreprenor și un om foarte deschis la nou. Prin astfel de parteneri putem avea relații și cu alte firme, deschidere către ele. Nu este ușor, nu sunt mulți cei care au această deschidere, dar … este o muncă de zi cu zi. Pe care iată că o facem de 15 ani.
bioeconomia.ro: Și veți organiza un eveniment aniversar?
Lajos Vajda: Da. În februarie, la Brașov.
Mai multe detalii despre cluster, AICI.