Trei regiuni din România fac parte, alături de alte 32 din Europa, dintr-un proiect care promite să modeleze viitorul gestionării riscurilor climatice : CLIMAAX.
Proiectul analizează fenomenele care afectează agricultura și populația – secetă, inundații, caniculă etc – și încearcă să găsească soluții prin care fermierii și localnicii să fie protejați pe termen lung.
Ca definiție, CLIMAAX înseamnă „Cadrul și setul de instrumente pentru evaluarea riscurilor și vulnerabilității climatice” și e finanțat cu fonduri directe din UE prin Programul de Cercetare și Inovare Orizont Europa al Uniunii Europene („HORIZON-MISS-2021-CLIMA-02”).
Proiectul se desfășoară pe o perioadă de patru ani și asigură atât resurse financiare, cât și expertiză tehnică. Concret, CLIMAAX vizează îmbunătățirea strategiilor regionale de prevenire și răspuns în fața schimbărilor climatice, cu scopul de a întări reziliența comunităților.
Din România, trei instituții sunt parte în proiect: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – Bazinul hidrografic Putna și Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, prin „KÉZDI_adapt”.
Temperaturile cresc
„De ce este important să evaluăm aceste riscuri? Efectele schimbărilor climatice și ale condițiilor meteorologice se agravează constant, iar factorii de decizie au nevoie de date și instrumente fiabile și precise pentru a lua măsuri adecvate.
Temperaturile cresc de aproximativ două ori mai repede decât media globală. Conform ESOTC (European State of the Climate) 2023, Europa se încălzește accelerat încă din anii 1980, mai rapid decât orice alt continent.
Pe de altă parte, analizele climatice din județul Covasna arată că problema nu este cantitatea anuală de ploaie, ci distribuția ei: perioade foarte lungi fără precipitații sunt urmate de ploi scurte, dar extrem de intense. Un studiu pentru perioada 2001–2020 arată că expunerea terenurilor agricole la secetă a crescut. Asta înseamnă că riscul de lipsă critică de apă în timpul verii este mai mare.
Nu e doar o problemă de mediu
În ceea ce privește populația, căldura puternică mărește riscul de deshidratare, insolație, probleme cardiace și respiratorii, mai ales la persoanele în vârstă, copii sau cei cu boli cronice. Valurile de căldură sunt responsabile pentru o mare parte a deceselor cauzate de fenomene climatice”, explică viceprimarul municipiului și responsabil cu acest proiect, dr. Szilveszter Szabolcs.
„Seceta nu este doar o problemă de mediu: unul dintre principalii factori de inflație în România în 2023 a fost seceta de lungă durată, care a provocat o penurie semnificativă de alimente, în special în domeniul produselor agricole. Sectorul agricol român a acumulat o pierdere de 2 miliarde de euro în 2023, iar viitorul nu este încurajator. Potrivit experților în climă, situația actuală este doar începutul. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, iar fermierii vor fi complet expuși la vreme extremă”, subliniază, pentru Covasna45.ro, dr. Szilveszter Szabolcs.
Inundațiile (și tot ce înseamnă ele pentru infrastructură și populație), valurile de căldură (cu impactul lor asupra sănătății și economiei) și secetele (care înseamnă deficit de apă și probleme agricole) sunt cele trei mari provocări ale proiectului CLIMAAX.
La final, vor trebui să găsească răspuns la următoarele întrebări:
- În ce mod dezvoltarea infrastructurii verzi și albastre poate atenua impactul climatic?
- Care va fi producția agricolă, cum poate fi menținută, chiar si crescută?
- Cum să atenuăm impactul socio-economic negativ?
În munca lor de cercetare, cei implicați în proiectul CLIMAAX lucrează cu o serie de entități locale, de la factori politici, la mediul de afaceri, societate civilă și instituții cu rol în domeniu.
Prima parte a proiectului a fost dedicată activităților de modelare/analize cu date locale. Urmează partea de elaborare a strategiei de reziliență climatică, utilizând rezultatele generate de modelări.
Detalii despre proiect, AICI.
[…] Proiectul CLIMAAX: viitorul gestionării riscurilor climatice […]