Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță că România poate accesa, în perioada următoare, 6 miliarde de euro din Planul Național Social pentru Climă.
„Concret, România va dispune de bani să intervină acolo unde este cea mai mare nevoie: acolo unde e frig în casă iarna, acolo unde copiii fac kilometri pe jos până la școală, acolo unde energia e prea scumpă și transportul nu există”, explică ministrul.
Se întrevede o oprtunitate pentru sistemele pe bază de biomasă, întrucât ministrul Marcel Boloș subliniază că se pot finanța „sisteme de încălzire centralizată în zonele rurale, acolo unde oamenii încă se încălzesc cu lemne”.
În România există aproximativ 9 milioane de locuințe, dintre care peste 4,4 milioane sunt mai vechi de 50 de ani – adesea prost izolate și mari consumatoare de energie, indiferent de anotimp.
Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă
Clusterul Green Energy se luptă de ani buni să schimbe percepția publică despre economia circulară și promovează utilizarea biomasei. Avem aproape 4.000 de primării în România și numai 60 au instalat centrale pe bază de tocătură de lemn pentru a încălzi clădirile publice ce deservesc comunitatea. Le-au scăzut cheltuielile cu încălzirea la mai puțin de jumătate.
Oamenii tratează crengile ca pe ceva ce trebuie abandonat, aruncat, nu ca pe o sursă de energie. Dar din ele se poate crea biomasă, ceea ce ar putea fi calea spre independența energetică a localităților. Clădirile publice s-ar putea încălzi cu biomasa colectată din zona lor, cum ar fi crengile care s-ar aduna de pe malurile râurilor. Colectate și depozitate într-un loc special amenajat, pot fi tocate și folosite în centrale.
De asemenea, toate crengile rezultate în urma toaletărilor de viță-de-vie, pomi fructiferi sau arbori pot deveni sursă de energie. Fie că vorbim de cele din gospodării private sau cele din zone publice – parcuri, grădini.
Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă, fiind reprezentată de materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii.
Cum se vor folosi banii din Planul Social pentru Climă?
Marcel Boloș explică:
„Este un pas prin care arătăm că tranziția verde trebuie să fie și justă, dar și umană… nu doar ecologică.
Acești bani europeni vor fi folosiți în două direcții: 1. condiții mai bune în locuințe pentru familiile cu venituri mici și micii antreprenori vulnerabili și 2. Transport accesibil pentru cei care nu au altă opțiune.
Fie că e vorba de lucrări de izolație, schimbarea ferestrelor, instalarea de pompe de căldură și panouri solare. De asemenea, putem vorbi de sisteme de încălzire centralizată în zonele rurale, acolo unde oamenii încă se încălzesc cu lemne.
Instrumentul va cuprinde și sprijin pentru antreprenorii vulnerabili. Microîntreprinderile sunt prinse într-un cerc vicios: facturile la energie le consumă aproape tot profitul, dar nici nu-și permit să investească în soluții mai eficiente. Dacă măresc prețurile, riscă să piardă clienții în fața marilor lanțuri.
Vom ajuta aceste afaceri, să poată rezista, să se dezvolte și să rămână în mijlocul comunităților pe care le deservesc.
2. Transport accesibil pentru cei care nu au altă opțiune.
Fondurile vor permite achiziționarea de microbuze, autobuze, tramvaie, vagoane de tren și nave fluviale electrice, dar și dezvoltarea infrastructurii aferente. Mă refer aici la stații moderne, noduri de legătură și platforme intermodale.
În sate și orașe mici, acolo unde nu există transport public, mașina devine singura cale spre școală, spital sau locul de muncă. De aceea, finanțăm soluții de mobilitate care să ofere alternative reale. Vrem ca fiecare om, indiferent unde locuiește, să poată ajunge acolo unde are nevoie – nu din noroc, ci pentru că are acest drept.
Putem vorbi concret despre un sistem de transport public adaptat exact pentru cei care au nevoie:
- oameni din sate care trebuie să ajungă la spital, la școală sau la locul de muncă din oraș;
- locuitori din zone urbane foarte sărace, care nu au legături directe cu serviciile esențiale;
- comunități izolate, cum este Delta Dunării, unde se vor achiziționa bărci electrice pentru transport de persoane.
Ce urmează?
Zilele acestea am transmis Comisiei Europene prima propunere de intervenții, pentru a începe discuțiile tehnice. În paralel, vom avea consultări publice, astfel încât programul să fie completat împreună cu societatea civilă, autoritățile locale și toți cei care cunosc realitatea din teren.
România poate utiliza, în perioada 2026 – 2032, o alocare financiară (contribuție UE) de minim 5,05 mld. euro și de maxim 6,01 mld. euro prin acest nou instrument, pentru protejarea gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii pentru clădiri și transportul rutier, care vor fi comercializate în baza Directivei ETS revizuite.
Pentru a beneficia de noul fond, fiecare stat membru va elabora un Plan Național Social pentru Climă (PNSC) care va fi aprobat prin Decizie a CE.
Plata sprijinului financiar către fiecare stat membru este condiționată de atingerea de către acesta a jaloanelor și a țintelor pentru măsurile și investițiile cuprinse în PNSC. Vor fi finanțate doar acele măsuri și investiții care respectă principiul de a „nu prejudicia în mod semnificativ” și sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii.
Despre utilizarea biomasei am mai scris AICI.
