Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Borbely Laszlo, anunță finalizarea Raportului de monitorizare privind implementarea Planului de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară.
Este un „moment esențial privind economia circulară a României”, transmite Borbely, care a prezentat concluziiile Raportului în cadrul Comitetului de Coordonare pentru Economia Circulară a României (CCECR). Acesta reunește actorii-cheie responsabili de noul model economic.
„Dincolo de analizele tehnice specifice, o linie comună trebuie să definească activitatea tuturor instituțiilor cu rol direct sau indirect: asumarea deplină a responsabilității, respectarea angajamentelor, implicarea completă, o comunicare și colaborare ce au nevoie și trebuie să devină un model de bune practici.
România se numără printre statele membre care dețin o Strategie privind economia circulară. Planul său de implementare are efecte deosebit de importante asupra modului în care optimizăm activitatea instituțională și dezvoltăm o economie sustenabilă pentru România. Prin urmare, așa cum am făcut și până acum, mă voi asigura că implementarea PAEC beneficiază de cel mai bun cadru posibil.
Mulțumesc pentru sprijinul constant tuturor celor care, din mediul public, privat sau non-guvernamental, tratează această misiune cu profesionalism, consecvență și rigoare. Evident, nu este un drum facil. Este necesar un volum imens de date, validarea lor continuă, o colaborare de excepție, optimizări permanente. Dar, cu efort susținut și voință comună, progresul este posibil și vizibil.
Tabloul complet al stadiului de implementare a PAEC vă va fi pus la dispoziție în curând pe site-ul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Până atunci, iată câteva cifre relevante cu privire la realizarea acestui prim Raport:
- au fost analizate toate cele 52 de acțiuni din PAEC, grupate în cele 10 comisii tematice, dintre care 9 sectoriale și 1 transversală
- setul de date colectate acoperă: 220 de indicatori, au contribuit peste 60 de instituții cu rol de coordonare, parteneriat sau implementare, termene de implementare între 2024-2032”, a comunicat Laszlo Borbely.
Sectoare economice cu potential de circularitate
Guvernul României a adoptat în 2022 Strategia națională privind economia circulară, elaborată sub coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Documentul oferă o imagine de ansamblu a 14 sectoare economice din România din punct de vedere al potențialului lor de circularitate, stabilind o direcție generală clară pentru a accelera tranziția de la un model economic liniar la unul circular. Indicatorul de succes al acestei tranziții este decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului.
„Aplicarea principiilor economiei circulare în întreaga economie a Uniunii Europene are potențialul de a crea aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă și de a crește Produsul Intern Brut european cu încă 0,5 % până în 2030. Într-un context internațional plin de provocări, economia circulară reprezintă o oportunitate de a reduce dependența de importurile de materii prime care este la un nivel ridicat în România și în Europa. Sunt încântat că am reușit să coordonăm cu succes realizarea acestei Strategii care contribuie din plin la dezideratul nostru de a implementa cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030”, a declarat la acea dată László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Conform statisticilor emise de Cadrul de Monitorizare a Economiei Circulare, România se numără printre țările Uniunii Europene (UE) cu performanțe scăzute în ceea ce privește productivitatea resurselor, generarea de deșeuri ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB), tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie. Pe de altă parte, România are una dintre cele mai mici generări de deșeuri per consum intern de materiale dintre țările UE, ceea ce oferă perspective favorabile pentru îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește adoptarea practicilor de economie circulară. Documentul statuează că România are un potențial semnificativ de îmbunătățire în toate etapele presupuse de economia circulară, de la o mai mare eficiență a resurselor și utilizarea de materiale secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare a acestora.
Planul de Acțiune conține măsuri concrete pentru maximizarea potențialului de circularitate în șapte sectoare economice: agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice, precum și în două sectoare orizontale apa și deșeurile.