Economia circulară este un model de producție și consum care implică reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp. Concret, noul model economic ne încurajează să prelungim durata de viață a produselor, să limităm pe cât posibil risipa și deșeurile. Concepte puse în practică de ceva timp într-un mic atelier de croitorie din Sfântu Gheorghe, județul Covasna.
Edina și Annabella au pornit în 2019 un start up: un atelier de croitorie. Au cumpărat mașinile de cusut, au angajat câteva doamne și au început să caute comenzi. Au găsit uși deschise în industria Horeca. La început mai timid, dar, cu timpul, au reușit să își fidelizeze clienții. Astăzi, micul atelier livrează lenjerii, fețe de masă, perdele sau draperii pentru hoteluri, pensiuni și restaurante din județele Covasna, Brașov și Harghita.
Dar micul atelier nu face doar atât. Este parte dintr-un proiect mai amplu, care duce până la principiile economiei circulare și noile politici de producție și consum ale UE. Firma este membră a Clusterului „Transylvania Textile & Fashion”, unul dintre cele mai active și de succes din Regiunea Centru.
„Obiectivul nostru este sustenabilitatea. Membrii Clusterului sunt firme care fac eforturi zi de zi pentru a promova economia circulară, pentru a prelungi durata de viață a produselor. Colaborăm cu designeri, cu Institutul de Cercetare în Textile și Pielărie și cu școlile profesionale din județul Covasna. Este o nevoie uriașă, la nivelul societății, de astfel de ateliere unde nu se livrează doar produse noi, ci se fac și reparații și retușuri astfel încât administratorii afacerilor să nu le mai arunce și să fie nevoiți să cumpere lucruri noi”, explică Éva Gászpor, reprezentant al clusterului.
Cifre îngrijorătoare
Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2020 au generat circa 270 kg de emisii de CO2 pe persoană. Asta înseamnă că produsele textile consumate în UE au generat 121 milioane de tone de gaze cu efect de seră.
Deșeurile textile ajung la groapa de gunoi – este o realitate.
S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate. Mai puțin de jumătate din hainele folosite sunt colectate pentru refolosire sau reciclare, și numai 1% sunt reciclate în haine noi. Ce-i drept, tehnologiile care permit transformarea hainelor în fibre noi doar acum încep să apară.
Între anii 2000 și 2015 producția de haine s-a dublat, iar durata medie de folosire a unei piese vestimentare a scăzut.
Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.
Mai mult, când se vorbește despre industria textilă, se menționează supraconsumul de resurse naturale. Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza proceselor de vopsire și finisare.
Revenind la atelierul din Sfântu Gheorghe, trebuie spus că o componentă a afacerii este reciclarea.
„Le-am propus clienților noștri să reparăm anumite piese, acolo unde este posibil. Dacă un prosop este cu tivul desfăcut, îi facem alt tiv, nu trebuie aruncat. Dacă o față de masă are un defect sau o ruptură, putem face o mică broderie, nu o aruncăm la gunoi. Aceste propuneri au fost bine primite, pentru că managerii firmelor au putut să folosească acei bani pentru a mări salarii sau a face investiții. Un mare câștig, desigur, este că prelungim durata de viață a unui produs, ceea ce scade presiunea asupra mediului și limitează risipa”, spune Edina.
„E nevoie de ateliere”
Éva Gászpor militează pentru deschiderea cât mai multor ateliere de croitorie. „Nevoia este uriașă”, spune ea. În mod normal, în fiecare comunitate – sat, comună – ar trebui să existe astfel de servicii.
„Colaborăm cu școlile profesionale și elevii de la clasele de textile fac practică în firmele din cadrul clusterului nostru. Nu ne rămâne decât să sperăm că tinerii vor prelua ștafeta și vor accesa fonduri pentru start up-uri și vor deschide astfel de ateliere. E nevoie de conștientizare a faptului că fiecare putem face ceva, putem contribui la economia circulară, la o mai bună gestionare a resurselor. Pentru că resursele sunt tot mai imitate și consumul excesiv al economiei liniare nu poate continua la nesfârșit”.
Conexiuni și creativitate
Clusterul „Transylvania Textile & Fashion” funcționează la Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe, unde există, de altfel, Centrul Național pentru Bioeconomie. Un nucleu de clustere ce activează pe mai multe paliere și lanțuri valorice – de la agricultură la lemn. Sunt conectați unii cu alții și caută împreună soluții pentru o mai bună gestionare a resurselor în paralel cu dezvoltarea comunităților. Organizează evenimente, ateliere, conferințe, cursuri de formare. Atrag fonduri europene și sunt parte a tranziției concrete de la economia liniară la cea circulară.
„Sunt multe de făcut, iar tranziția este destul de lentă. Pentru că este greu să schimbi anumite obiceiuri, iar soluțiile nu sunt nici ele simple, e nevoie de investiții. Dar nu e imposibil. Misiunea noastră este să încurajăm tinerii să fie creativi, să fim alături de managerii firmelor, să preluăm unii de la alții ideile bune.
Un exemplu: în depozitul unui restaurant erau multe scaune din lemn – un lemn foarte bun, de calitate – dar care păreau că își trăiseră traiul, cum se spune. A apărut această idee de a le tapisa. Managerul a fost de acord și acele scaune au primit o nouă viață. Au fost tapisate și au ieșit superb. Sunt folosite și azi, nu mai stau prăfuite în depozit, așteptând să fie puse pe foc. Se poate, dacă vrei”, puncteză Éva Gászpor.