Încă un promotor al biomasei: Fabrica Star Gate din Ilva Mică, Bistrița-Năsăud

Articole similare

Biomasa începe să câștige teren în România. Tot mai multe fabrici produc peleți din resturi forestiere și tot mai mulți manageri din industria lemnului investesc în centrale pe biomasă. Este și cazul companiei Star Gate din Ilva Mică, Bistrița Năsăud.

Cu o istorie de 160 de ani – de la instalarea primelor ferăstraie de prelucrat lemnul – Star Gate este una dintre cele mai vechi fabrici din județul Bistrița-Năsăud. Dar ține pasul cu vremurile și se poate spune că a trecut în era bioeconomiei.

În 1864 se făcea deja exploatare și prelucrare a lemnului la Ilva Mică. Erau instalate 6 fierăstraie, fiind prima „întreprindere” forestieră de pe teritoriul actualului județ Bistrița- Năsăud, după cum se arată în istoricul companiei.

Între 1906 și 1907 se construia deja fabrica, de către Societatea „Frații Neuberger”, fiind a doua, după cea de la Valea Mare (Șanț). Între anii 1970 și 1990 fabrica trece printr-un amplu proces de modernizare, în urma căruia își menține o poziție fruntașă la categoria ei în cadrul industriei de prelucrare a lemnului din Transilvania.

După cum se arată în cartea „Istoria pădurii românești”, de C. C. Giurăscu, „în județul Bistrita-Năsăud, în 1967, exploatarea și prelucrarea lemnului reprezenta 43,9% din industria județului, respectiv 2% din ramura pe țară; adăugând industria celulozei și a hârtiei, cu 5,7%, ajungem la un total de 49,6%, deci aproape jumătate din întreaga industrie a județului”.

După o perioadă grea – 2001 – 2010, fabrica e cumpărată de SC „Frasinul” SRL, reprezentată de Traian Larionesi, care îi păstrează denumirea de „Star Gate” Ilva Mică. După cum se arată în prezentarea companiei, se fac investiții care o duc în Topul firmelor cu acest profil la nivel național.

Actuala administrație vede continuarea producției prin prisma urmatoarelor aspecte:

1. Sursa de materie primă si energie regenerabilă .

2. Diversificarea si valorificarea inteligentă a produselor din lemn.

3. Achiziționarea și folosirea celei mai înalte tehnologii în domeniu.

4. Reducerea impactului asupra mediului.

5. Recuperarea tuturor deșeurilor și transformarea lor în energie.

6. Viabilitatea piețelor de desfacere – internă și externă.

Conducerea firmei intenționează să dezvolte în anii care urmează producția de energie din biomasă.

Vorbim de mult timp deja despre energie verde, din surse regenerabile, despre decarbonificare, despre reducerea costurilor, despre eficiență, despre sustenabilitate. Cum ar fi să producem energie din deșeuri? Cum ar fi să nu mai plătim, noi ca țară, amenzi că avem deșeuri ci să valorificăm în folosul comunităților aceste resturi vegetale, spre exemplu? Noi trecem de la vorbe la fapte. Am investit în această fabrică de peleți și într-o centrală pe biomasă, cu care închidem un cerc al eficienței în afacerea noastră.

Vom transforma deșeurile în energie, devenind un posibil model pentru alții prin grija față de mediul înconjurător și comunitate. 

Promovăm acum, prin Frasinul și Star Gate, un model economic si social relevant în industria lemnului, care va avea un impact concret, amplu și de durată în viața comunității locale” – a spus Traian Larionesi, managerul general al grupului Frasinul, în cadrul unui eveniment organizat la fabrică și la care au participat aproape 200 de invitați.

La eveniment au fost prezente si asociațiile care promovează interesele companiilor din industria lemnului, Asfor și Prolemn. Aceștia au explicat de ce energia produsă de biomasă este în acest moment cea mai ieftină și mai eficientă, reprezentând o oportunitate grozavă pentru România, unde peste 3 milioane de cetățeni încă se încălzesc cu lemn brut, deși eficiența calorică este mult mai scăzută. „Un metru cub de lemn dacă merge la lemn de foc produce 2.5 KWh de energie. Același metru cub de lemn dacă merge în industrie produce foarte multă valoare adăugată, locuri de muncă, produse finite – iar prin valorificarea ulterioară a deșeurilor rezultate – în centrale pe biomasă sau peleți – duce la aceeași cantitate de energie, de 2.5 KWh, căci peleții au putere calorică mult mai mare.” – a explicat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Prolemn.

Insuficient utilizată în România

Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă, fiind reprezentată de materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii.

În 2021, România producea aproximativ 3% din totalul de energie electrică prin prelucrarea biomasei. Din producția de energie a zilei de 16 ianuarie 2025, biomasa a reprezentat 0,85%, conform Transelectrica.

Potrivit Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice pe 2021-2030 trimis de România, până în 2025 se are în vedere o utilizare a biomasei de aproximativ 50-80 de milioane MWh.

Există diferite tipuri de biomasă, explică E-On, în Ghidul de energie, iar acestea pot varia în funcție de sursa de origine și compoziția lor specifică.

Din lemn: resturile de lemn, inclusiv tulpini, ramuri, coji și alte resturi lemnoase. Păcura lemnului este adesea utilizată în centralele termice pe biomasa pentru producerea de energie.

Biomasă agricolă: Include resturi de plante provenind din agricultură, cum ar fi tulpini și paie de cereale, coji de semințe, resturi de plante de zahăr și alte materiale vegetale reziduale.

Din deșeuri forestiere: Provine din activitățile de exploatare forestieră, cum ar fi crengi, tulpini și resturi lemnoase rezultate din tăierea și prelucrarea lemnului.

Din deșeuri municipale: Se referă la materiale organice provenite din deșeurile menajere, cum ar fi resturile de bucătărie, frunzele, hârtia, cartonul și alte materiale biodegradabile.

Din culturi energetice: Culturile energetice, cum ar fi rapița și salcia energetică, pot furniza materiale care sunt apoi transformate în biomasă pentru producerea de energie.

De origine animală: Aceasta include excremente animale și alte deșeuri organice de origine animală, care pot fi utilizate în procesele de producere a biogazului sau a altor surse de energie.

Cum se produce energie prin biomasă?  

Materia primă este exploatată, procesată și apoi arsă în centrale termice pentru a produce căldură. Această căldură este apoi transferată la apă, generând abur, care în final pune în mișcare o turbină conectată la un generator.

Avantaje și dezavantaje

Există și câteva dezavantaje în utilizarea biomasei, unul dintre ele fiind acela că procesele de ardere a biomasei pot emite anumite gaze cu efect de seră și alte poluante, deși în cantități mai mici decât cele provenite din combustibilii fosili. Pe de altă parte, unele tehnologii de conversie a biomasei pot necesita cantități semnificative de apă pentru a produce energie, ceea ce poate duce la presiuni suplimentare asupra resurselor de apă. În plus, utilizarea extensivă a biomasei poate pune presiune asupra resurselor naturale, cum ar fi pădurile.

Avantajele sunt:

Regenerabilitate: Biomasa este o sursă de energie regenerabilă, deoarece materialele organice se pot regenera într-un timp relativ scurt în comparație cu alte surse de energie finite.

Reducerea deșeurilor: Utilizarea biomasei poate contribui la gestionarea deșeurilor organice și la reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător prin transformarea acestor deșeuri într-o sursă de energie.

Sursă locală: Biomasa poate fi o sursă locală de energie, în special în regiunile agricole sau forestiere, reducând dependența de importurile de energie.

Infrastructură existentă: În multe cazuri, instalațiile existente pot fi adaptate pentru a utiliza biomasa, folosind astfel infrastructura deja existentă.

Detalii: Star Gate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole