Curtea de Conturi a Comisiei Europene a realizat un audit referitor la economia circulară în statele membre. După o analiză detaliată a proiectelor, prgogramelor și politicilor publice, autorii au concluzionat că „ambiția UE de a dubla rata de circularitate până în 2030 pare foarte dificil de atins”. O altă concluzie este că „statele membre acordă o atenție tot mai mare economiei circulare, însă progresele sunt lente și există probleme în ceea ce privește monitorizarea”.
Auditul Curții a evaluat măsura în care planurile de acțiune pentru economia circulară ale Comisiei și în special măsurile referitoare la proiectarea circulară a produselor și a proceselor de producție – „proiectarea circulară” – au fost eficace în influențarea activităților legate de economia circulară din statele membre.
În special, Curtea a examinat dacă:
- activitățile legate de economia circulară s-au intensificat în statele membre începând din 2015;
- măsurile de facilitare din PAEC 1 privind proiectarea circulară au fost eficace în promovarea tranziției statelor membre către o economie circulară;
- Comisia a reușit să mobilizeze fonduri din partea UE pentru a sprijini atingerea obiectivelor PAEC, în special a celor legate de proiectare și de producție.
Curtea s-a axat pe acțiunile Comisiei din primul plan de acțiune al acesteia, din 2015, care aveau legătură cu proiectarea și cu producția. A fost examinat ritmul tranziției statelor membre către o economie circulară, eficacitatea măsurilor de facilitare luate de Comisie pentru sprijinirea acestei tranziții și mobilizarea fondurilor UE dintr-o varietate de surse pentru economia circulară.
Raportul Curții este menit să contribuie la abordarea provocării actuale cu care se confruntă UE în ceea ce privește reducerea impactului activităților economice asupra mediului. Concret, Raportul ar trebui să ajute Comisia să își îmbunătățească modul în care monitorizează tranziția la o economie circulară și să orienteze mai bine finanțarea din partea Uniunii către proiectarea circulară a produselor și a proceselor de producție – cel mai eficace mod de a trece la o economie circulară.
Planurile de acțiune privind economia circulară (PAEC) fac parte din cadrul strategic pentru economia circulară al Comisiei.
Aceste planuri includ patru tipuri de acțiuni:
- asigurarea cadrului de reglementare adecvat (de exemplu, directive, regulamente de punere în aplicare);
- măsuri transversale pentru stabilirea orientării în materie de politici- „măsuri de facilitare” – în domenii precum inovarea și investițiile (precum dezvoltarea schemelor orizontale de testare) pentru a stimula tranziția la o economie circulară;
- alocarea de finanțare din partea Uniunii pentru proiecte care accelerează progresele către circularitate;
- monitorizarea progreselor Uniunii către o economie circulară.
Având în vedere impactul potențial al proiectării circulare asupra mediului, Comisia ar trebui să analizeze de ce finanțarea din partea UE, atât prin gestiune partajată, cât și prin gestiune directă, nu a condus la un număr mai mare de proiecte axate pe proiectarea circulară. În cadrul acestei analize, Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea oferirii unor stimulente sporite pentru dezvoltarea, în cadrul politicii de coeziune, a unor astfel de proiecte axate pe proiectarea circulară a produselor.
Per ansamblu, Curtea concluzionează că există puține elemente care să indice că planurile de acțiune privind economia circulară (PAEC) ale Comisiei și în special acțiunile din domeniul proiectării circulare a produselor și a proceselor de producție au reușit în mod eficace să influențeze activitățile legate de economia circulară din statele membre.
De la publicarea primului PAEC, în 2015, activitățile întreprinse de guvernele statelor membre în ceea ce privește economia circulară s-au intensificat. La momentul auditului Curții, aproape toate statele membre ale UE elaboraseră sau erau în curs de a elabora o strategie națională pentru economia circulară, care făcea referire la PAEC și la politica în materie a UE și care includea, într-o anumită măsură, proiectarea circulară.
Cu toate acestea, în pofida legislației UE care încuraja utilizarea finanțării din partea Uniunii pentru economia circulară, rata de circularitate a crescut doar cu 0,4 puncte procentuale în perioada 2015-2021.
În plus, progresele au variat substanțial de la un stat membru la altul. În acest context, ambiția UE de a dubla rata de circularitate până în 2030 pare foarte dificil de atins.
Detalii despre Raportul Curții de conturi au fost transmise public de prof. univ. dr. Gabriela Drăgan (vicepreședinte al Consiliului Consultativ de Dezvoltare Durabilă, Guvernul României și membru în Consiliul Științific Consultativ al Institutului European din România) în cadrul Conferinței „Comunități sustenabile. Satul sustenabil”. Evenimentul a fost organizat de Clusterul Green Energy, la Brașov, cu sprijinul Departamentului pentru Dezvoltare durabilî din Guvernul României.
Raportul complet, AICI.