Ministerul Energiei a pus în consultare publică proiectul de Strategie energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. În document este menționat și conceptul de „Sate autonome energetic”, precum și cel de dezvoltarea de cooperative locale sau parteneriate cu firme private, pentru a asigura o producție și o distribuție eficientă.
Este ceea ce promovează și Departamentul pentru Dezvoltare durabilă, precum și clusterul Green Energy. Ultima conferință pe această temă a avut loc recent, la Brașov. Detalii, AICI.
Un sector energetic diversificat
„Sectorul energetic trebuie să asigure disponibilitatea fizică neîntreruptă a produselor și serviciilor energetice, la un preț accesibil și urmărind dezvoltarea durabilă. România dispune de resursele naturale, financiare și umane necesare modernizării sectorului energetic, iar acesta trebuie să fie pregătit să susțină transformarea industriei și a agriculturii, a economiei în ansamblul său, precum și îmbunătățirea calității vieții, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Strategia Energetică se concentrează pe un sector energetic diversificat, care produce energie din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, prin procese cu înaltă eficiență energetică, asigurând o tranziție graduală, echitabilă, accesibilă atât fizic cât și din punct de vedere financiar, oferind premise pentru competitivitate economică”, se arată în proiectul de Strategie.
Biomasă și biocombustibili
În categoria surse regenerabile de energie (SRE) este inclusă și biomasa (inclusiv biogazul), care nu depinde de variații meteorologice. Dat fiind potențialul lor economic, aceste surse de energie pot câștiga procente în mixul de energie, în condițiile îndeplinirii condițiilor de sustenabilitate impuse de ultima variantă a directivei europene privind energia regenerabilă.
În 2023, doar 0,69% din energia electrică produsă în țară a provenit din biomasă, biolichide, biogaz, deșeuri și gaze de fermentare a deșeurilor și nămolurilor, în capacități însumând 118 MW putere instalată.
Producția de energie termică din diverse SRE în sistem centralizat a prezentat tendințe distincte. Biomasa este estimată a rămâne principalul combustibil utilizat în România pentru încălzire, în special în mediul rural. Cantitatea de lemn de foc utilizată anual este în jur de 13,5 mil. t/an, echivalent 4,2 MWh/t, putând discuta de un potențial de energie primară de cca. 57 TWh/an.
Lemnul de foc este adesea folosite în sobe cu randament scăzut, de circa 30-40%, consumul final de energie termică în aceste locuințe care se încălzesc cu lemne fiind astfel de circa 23 TWh/an.
În afara orașelor, sunt necesare măsuri dedicate pentru adresarea problemei presante a încălzirii prin utilizarea biomasei de eficiență redusă în mediul rural, în locuințe cu o performanță energetică scăzută. Având în vedere interzicerea centralelor în condensare și boilerelor pe gaze naturale din 2040, ar trebui luate în considerare în special tehnologiile care utilizează energia electrică, realizarea unor sisteme colective/centralizate eficiente de încălzire – răcire sau utilizarea mai eficientă a surselor de biomasă sustenabilă, în conformitate cu cele mai noi prevederi ale Directivei pentru Energie Regenerabilă.
Obiectivul României privind ponderea energiei din SRE în consumul final brut de energie pentru anul 2035 este de 41,1% în 2035 și 86,1% în 2050. Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse hidroenergetice, eoliene și solare și geotermale, precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire. Biomasa va continua să aibă un rol important, dar ponderea sa în totalul SRE va scădea de la 52% la nivelul anului 2023 la 29% în 2035.
În procesul de creare a unei economii durabile, cu emisii scăzute de carbon, rolul biocombustibililor și al gazelor verzi sau al gazelor obținute din alte tehnologii cu emisii reduse de carbon se așteaptă să fie potențat în perioada următoare. Biocombustibilii, alături de energia din surse regenerabile, biometan, metan sintetic și hidrogen, vor contribui substanțial la transformarea sectorului energetic.
Instituirea unei politici de creare de SAE (Sate Autonome Energetic), sau comunități de energie regenerabilă, oferă premisele, prin potențialul de cogenerare de mică putere, să alimenteze autonom satele/comunitățile. Prin eficiența obținută, atât la biomasa agricolă cât și la cea forestieră, care să respecte criteriile de sustenabilitate, din aceste resurse se poate obține etanol, cu aplicații pentru decarbonarea transporturilor și energiei.
România va introduce un mecanism de sprijin pentru dezvoltarea potențialului biomasei în forme moderne și eficiente. Pilotarea de proiecte având la bază sisteme cu emisii scăzute de încălzire-răcire, mai cu seamă în mediul rural (înlocuirea sobelor pe lemn cu sobe eficiente, folosirea biomasei sustenabile, pompe de căldură, etc.).
Dezvoltarea infrastructurii pentru biomasă sustenabilă
Se vor iniția proiecte pentru construirea și optimizarea facilităților de producere, procesare și distribuție a biomaselor, ca alternative sustenabile la lemnul de foc. Aceasta va include sprijin pentru dezvoltarea de cooperative locale sau parteneriate cu firme private, pentru a asigura o producție și o distribuție eficientă.
Programul vizează investiții în soluții centralizate locale în localitățile mici pentru gospodăriile individuale care utilizează sisteme de încălzire pe bază de biomasă.
Dezvoltarea satelor autonome energetic, prin soluții personalizate pentru fiecare comunitate, în special prin utilizarea resurselor locale, respectiv biomasa sustenabilă.
Biocombustibili:
Aceștia includ biomasă, biolichide, biogaz, deșeuri și gaze de fermentare a deșeurilor și nămolurilor. Potențialul energetic al biomasei este evaluat la un total de 318.000 TJ/an, având un echivalent de 7,6 milioane tep.
Acest potențial rezultă din:
• deșeuri agricole (cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie, etc) – 63%;
• reziduuri din exploatări forestiere și lemne de foc – 16%;
• reziduuri din ferme zootehnice – 8%;
• deșeuri de lemn-rumeguș și alte resturi de lemn – 6%;
• deșeuri și reziduuri menajere urbane – 7%.
Dependența de importuri de biobenzină a crescut semnificativ în perioada 2018-2022, ponderea importurile atingând 81% la nivelul anului 2022.
Proiectul de Strategie poate fi consultat AICI.
Mai multe despre biomasă, AICI.