Capitala landului Baden-Württemberg, Stuttgart, a lansat, la începutul lunii iulie, propria Strategie de bioeconomie urbană. Este primul oraș din Germania care are un astfel de document-manifest. Intitulat „Proiectul ZirBioS”, strategia a fost finanțată de Ministerul Mediului, Climei și Energiei din Baden‐Württemberg, ca parte a strategiei de stat pentru bioeconomie durabilă, finanțată din fonduri aprobate de Parlamentul din Baden‐Württemberg.
Bioeconomia urmărește în primul rând înlocuirea materiilor prime fosile cu resurse regenerabile (biologice) și, în al doilea rând, utilizarea optimă a resurselor naturale existente. Sunt principiile care stau la baza Strategiei.
„Resursele biologice ale orașului nostru oferă oportunități mari pentru un viitor bun pentru Stuttgart”, spune Martin Körner, șeful departamentului de politici al administrației orașului pentru protecția climei, mobilitate și locuințe. „Dacă vom folosi mai bine resursele noastre biologice, acest lucru va aduce o contribuție importantă la neutralitatea climatică a orașului Stuttgart”.
Potrivit autorilor, cel mai mare potențial de bioeconomie pentru metropolă constă în gestionarea inteligentă a tuturor reziduurilor biogenice regionale, cum ar fi deșeurile organice, deșeurile verzi și apele uzate din stațiile de epurare. Toate aceste reziduuri ar trebui reciclate local, iar materiile prime precum fosforul sau azotul trebuie recuperate pentru a crea noi produse.
22 de măsuri concrete
Orașul Stuttgart a stabilit 22 de acțiuni specifice pentru diverse domenii precum departamentul de spații verzi și silvicultură, departamentul de inginerie civilă, managementul deșeurilor și departamentul de protecție a climei. Măsurile variază de la plantarea de noi arbori la marginile drumurilor, înființarea de puncte de colectare pentru grăsimi și uleiuri, reducerea CO₂ în producția de beton, utilizarea asfaltului organic și investiții în cercetare pentru noi start-up-uri.
Capitala statului Stuttgart, autoritățile și companiile procesează zilnic cantități mari de materiale biologice, de la deșeuri organice la nămoluri de epurare. Chiar dacă aceste substanțe nu joacă un rol major în viața de zi cu zi a majorității oamenilor, ele au totuși un potențial enorm. Pe viitor, acestea ar trebui utilizate local și în cascadă, astfel încât cât mai puține resurse să părăsească zona urbană, se arată în Strategie.
Iată câteva exemple din setul de măsuri.
- Plantarea de arbori pe marginile drumurilor
- Reducerea gazelor cu efect de seră în stațiile de epurare
- Campania „Fără șervețele umede în toaletă”
- Promovarea achizițiilor circulare
- Adaptarea reglementărilor privind achizițiile pentru a include aspecte legate de climă și de economisire a resurselor
- Reducerea deșeurilor organice în coșurile de gunoi reziduale
- Puncte de colectare descentralizate pentru grăsimi și uleiuri
- Reducerea amprentei de CO₂ a betonului/cimentului
- Utilizarea eco-asfaltului și a asfaltului reciclat
- Rețea de producție și infrastructură de cercetare pentru start-up-uri
- Piroliza deșeurilor verzi municipale
- Incineratoare
- Alimentare descentralizată cu apă pentru irigații
- Evitarea risipei alimentare.
Sursa: stuttgart.de, biooekonomie.de
Foto: Sarah Schmid